Zbor in V
Tendinta spre perfectionism joaca un rol considerabil in cresterea riscului de suicid al unei persoane, concluzioneaza o cercetare publicata in septembrie in revista societatiii americane de psihologie. O abordare a vietii centrata pe preocuparea de a te apropia cat mai mult de variantele perfecte, exercita o presiune continua, ce in cele din urma poate degenera in disperare sau chiar sinucidere.
Actul de curmare a vietii poate surveni de multe ori chiar in mod neasteptat, datorita faptului ca perfectionistii isi ascund adesea lipsa de speranta si eventualele planuri de curmare a vietii. De multe ori, forma vizibila a acestui perfectionism nu este o clasica tulburare obsesiv-compulsiva, ci este doar ceea ce multi numesc in mod eronat o timiditate.
Tulburarea de anxietate sociala – caracterizata prin temeri intense legate de interactiunile sociale si evitarea situatiilor ce ar putea sa determine critici nedorite – este insa mai mult decat o simpla timiditate. Multe persoane ce sufera de fobie sociala primesc tratament medicamentos, insa nu toata lumea este constienta de faptul ca acest obstacol in calea vietii normale necesita si un sprijin prin psihoterapie, pentru a consolida pe termen lung rezultatele obtinute.
De fapt, o meta-analiza a 101 studii clinice (13 164 de participanti), recent publicata in prestigioasa revista Lancet, aratat ca sprijinul psihoterapeutic pentru anxietatea sociala ofera rezultate similare cu cele ale tratamentului medicamentos. In cazul psihoterapiei cognitiv comportamentale, efectele au fost chiar mai bune, in special in privinta persistentei beneficiilor obtinute odata ce tratamentul a fost intrerupt.
Psihoterapia cognitiv comportamentala este o forma de terapie care se concentreaza pe relatia dintre ganduri, sentimente si comportamente, ajutand persoana sa treaca peste temerile irationale, sa identifice modul in care se autoapreciaza si sa se integreze mai bine in diversele activitati sociale.
Psihoterapeutul mai poate ajuta persoana ce sufera de perfectionism sau de anxietate sociala sa inteleaga mai bine rolul pe care il joaca in mediul din care face parte, in sistemul cu care interactioneaza zilnic. Atat in mediul organizational, cat si in familie, e important sa fie inteles faptul ca echilibrul si performanta tin de aportul, uneori putin vizibil, al fiecarui membru al sistemului.
Toamna vedem asta de fiecare data cand remarcam un grup de pasari ce zboara in V catre tarile mai calde. Zborul lor ar fi cu mult mai greu daca nu ar zbura in aceasta formatie in care fiecare bataie a pasarii din fata ofera un sprijin invizibil celor din spate. Si mai mult…atunci cand pasarea din fruntea formatiunii in V oboseste, nu incearca sa dea dovada ca e perfecta, ci se retrage in spatele grupului pentru a profita de ajutorul celorlalte pasari din fata sa.
Review of General Psychology, September 2014 ; The Lancet Psychiatry, September 2014