Granite personale fara vinovatie
Prin autoingrijire contribui la bunul mers al lumii
Autoingrijirea, ingrijirea propriei persoane, e o abilitate esentiala pentru a trai intr-o lume mai buna. Ingrijirea sinelui nu e ceva egocentric. Oricat de altruista ar fi o persoana, autoingrijirea e esentiala pentru a putea avea grija de altii. Chiar si in avion ti se spune asta: sa-ti pui intai tie masca de oxigen inainte de a-i ajuta pe cei din jurul tau, ce au nevoie de sprijin.
Autoingrijirea inseamna sa-ti intrebi propria persoana: De ce am cu adevarat nevoie acum? …si sa-ti raspunzi cu onestitate. Raspunsul poate fi simplu, cum ar fi: am nevoie sa ajung mai repede acasa, pentru a ma odihni sau pentru a petrece mai mult timp impreuna cu familia. Alteori poate ca raspunsul e mai complicat. Insa si complexitatea e compusa din mai multe parti….asa ca poti lua una din acele parti si sa ai grija de ea.
Autoingrijirea, grija fata de propriile nevoi psihice si fizice, e un fel prin care contribui la bunul mers al lumii in care traiesti. Asa ca daca te simti epuizat(a), in urma investitiilor tale emotionale sau fizice cotidiene, e timpul sa ai grija de lumea asta prin intermediul ingrijirii sinelui.
Autoingrijire si vinovatie
Poti da la o parte sentimentul de vinovatie ce e asociat adeseori cu autoingrijirea! Ai fost poate invatat(a) ca un om bun nu e egoist. Ca trebuie sa se gandeasca la binele celorlalti. Te-ai gandit insa ca atunci cand practici autoingrijirea protejezi lumea din jurul tau? Cum ar fi daca toata lumea ar putea avea grija de sine in acest mod? Autoingrijirea nu e o virtute insa nu e nici un rasfat sau vreun capriciu. A face ceea ce-ți e de folos nu e un act dezinteresat insa nu e nici o dovada de egoism.
Nu rareori la baza sentimentului de vinovatie asociat autoingrijirii stau deficientele persoanei in a stabili anumite granite personale. Persoana ce intampina dificultati in a spune NU adeseori ajunge supraincarcata cu diverse responsabilitati. De multe ori aceste responsabilitati nu o lasa sa-si traiasca cu adevarat viata, sa se concentreze pe lucrurile ce au un impact amplu in satisfactia personala.
Granite personale fara vinovatie
Problema e ca atunci cand persoana nu stie sa spuna NU diminueaza automat importanta cuvantului DA. Intr-un fel putem considera cuvantul NU ca o ancora pentru DA. Ca atare e important sa inveti sa spui NU fara vinovatie. Uneori sursa vinovatiei e cultura sociala ce face ca persoana sa se simta ‘nevrednica’ atunci cand prefera sa faca ceva pentru sine in loc de a raspunde unei solicitari din partea comunitatii.
Bineinteles ca e important sa te implicit cat poti in a oferi sprijin celor ce au cu adevarat nevoie, insa e la fel de important sa stii sa spui, fara vinovatie: „Sunt foarte obosit(a) acum și nu pot să-mi mai asum si acest angajament”
Problemele in stabilirea granitelor personale pot sta la baza multor dificultati in comunicarea de la locul de munca sau in comunicarea in cuplu. Vad asta destul de des in cabinetul psihologic. Adeseori persoanele nu stiu de fapt cum sa spuna NU fara un sentiment de vinovatie.
Sa inveti sa spui NU, nu e ceva ce vine dintr-o data. E nevoie de practica. Cu fiecare expunere insa o sa-ti fie tot mai usor iar senzatia de vinovatie o sa scada tot mai mult.
Invata sa spui NU fara vinovatie
In primul rand e important sa inveti sa-ti spui NU tie insuti/insati. Cand ajungi sa controlezi modul in care spui automat DA unor lucruri marunte, ce-ti consuma poate inutil energia, inveti primul pas spre a spune NU. Poti spune NU raspunsurilor de mai multe ori pe zi la feed-urile de socializare ce consuma prea mult din energie. Poti spune NU atunci cand curiozitatea te impinge sa urmaresti un nou episod din serialul preferat, pentru a te culca la o ora decenta si a te trezi la timp. Poti spune NU atunci cand iti vine sa raspunzi automat la unele sms-uri sau emailuri ce tin de munca, in momentele in care esti cu o persoana apropiata.
In al doilea rand, in relatia cu alte persoane sunt cateva cai prin care poti diminua senzatia de vinovatie asociata refuzului. De exemplu cand cineva iti cere sa te implici intr-o activitate ce ti-ar lua prea mult din timpul pentru autoingrijire, ai putea sa-i oferi o alternativa. In loc de a spune doar NU, ai putea spune: Pot sa ma implic in activitatea X (mai putin consumatoare de timp).
O alternativa ar fi sa nu raspunzi imediat, ci sa-ti oferi un timp pentru a evalua obiectiv consecintele refuzului tau (Ma gandesc si iti dau un raspuns maine). E util sa ai anumite criterii pentru evaluarea intensitatii cu care stabilesti o granita personala sau un refuz. Sesiunile de psihoterapie te pot ajuta sa definesti mai bine aceste criterii.