Teama de abandon si tactici comportamentale nepotrivite
Sa-i fiu indiferent(a)! Sa raman neiubit(a)! Sa se poarte rece cu mine! Sa-i citesc indiferenta pe fata! Sa fiu ridiculizat(a)! Sa fiu uitat(a)! Teama de abandon poate genera reactii comportamentale nepotrivite, ce sporesc adesea probabilitatea ca persoana respectiva sa fie respinsa din nou.
Reactia agresiva
O reactie frecventa in intampinarea respingerii e comportamentul agresiv. Fie ca e vorba de o reactie verbal agresiva sau de o actiune ceva mai brutala, agresivitatea are adesea la baza senzatia de nesiguranta sau sentimentul neputintei in fata situatiei respective. Privind din exterior, e clar ca agresivitatea duce la deteriorarea relatiei cu persoana respectiva. Cum in toiul evenimentelor nu e insa la fel de clar, e poate util ca in cazul respingerilor sa zaboviti un pic, incercand sa priviti situatia ca un observator extern.
Retragerea in sine
O alta reactie la respingere e retragerea in sine, izolarea. Retragerea e o tactica ce mai mult inrautateste situatia. Absenta comunicarii si ‘rumegarea’ unor ganduri negative nu vor stinge conflictul. Nu te vor face sa te simti mai bine. Oricat de mult ti-ai imagina ‘ce-i vei mai face persoanei ce te-a respins’, durerea emotionala nu o sa dispara pentru multa vreme. Chiar daca nu e ceva foarte placut pe moment, e mult mai folositor e sa te stradui sa comunici in continuare cu persoana ce te-a respins. Chiar si atunci cand sufletul iti spune sa te izolezi, a pastra deschisa comunicarea e un gest de supravietuire. E ceva asemanator cu a turna apa oxigenata pe o rana. Nu-ti reduce durerea, dimpotriva, insa scade riscul unei infectii.
Refugiul in ‘bratele substantelor’
Un tip special de izolare in fata abandonului e dat de refugierea in bratele unor substante, cum ar fi alcoolul sau drogurile, sau in actiuni cu potential distructiv pentru organism, cum ar fi bulimia sau anorexia. Nu cred ca mai e cazul de a va reaminti efectele negative pe termen lung ale acestui tip de ‘refugiu’. Insa in preajma respingerii, focusul nu e pe consecintele negative pe termen lung. E mai degraba pe diminuarea ranilor abandonului, pe efectul de placere imediata.
Foamea de atentie & risipa de afectiune
De multe ori, persoanele ce au o teama de respingere, de abandon, au si o ‘foame de atentie’. Intr-o noua relatie vor cauta adesea sa ‘incalzeasca’ rapid nivelul afectiv, intim. Uneori vor incerca ‘sa-i cumpere pe ceilalti cu afectiune multa’. Nu rareori insa tocmai ‘a apasa pe pedala intimitatii’ poate speria partenerii de cuplu. Acesta ‘risipa de dragoste’ ii poate face pe parteneri sa dea cativa pasi inapoi in relatie. Uneori asta poate fi suficient pentru a declansa reprosuri din partea persoanei ce se teme de abandon. Aceste reprosuri pot ucide definitiv relatia.
Persoana, ce parea initial ‘partenerul ideal’, se poate transforma astfel intr-o ‘persoana rea’. E etichetata uneori ca insensibila, cruda. Aceasta alternata intre idealizare si devalorizare are sansa sa se repete, atat in privinta partenerilor de cuplu, cat si in privinta propriei persoane. Poate consolida convingerea persoanei ca e ‘defecta’, ca e doar o ‘caricatura’ a persoanei ce ar trebui sa fie. Echilibrarea acestor trairi emotionale extreme poate fi un pas inainte in dobandirea unei relatii de cuplu functionale. Sesiunile de psihoterapie pot sa ofere un sprijn pentru a gasi acest echilibru.
Citeste si despre Increderea in cuplu si depasirea infidelitatii