Plictiseala și mind-wandering-ul. Când pot fi utile?
Plictiseala generează de multe ori un disconfort
Un disconfort ce poate fi greu de depășit. Iar în lupta cu plictiseala sunt de multe ori alese, conștient sau nu, soluții mai puțin funcționale. Azi, soluțiile puțin utile sunt de obicei foarte la îndemână.
De exemplu, te poți îndrepta către frigider să verifici ce mai e pe acolo. Și probabil vei consuma câte ceva, chiar și atunci când nu-ți e cu adevărat foame. Sau poți consuma altceva. Cum ar fi variate substanțe ce produc descărcări ale dopaminei. Alcool, droguri.
Sau consumi variate informații din social media. Atunci când dai continuu scroll în căutarea de noi și noi informații poți ajunge la o stare de dependență similară celei induse de substanțe. Scroll-ul continuu iți poate reduce abilitatea de menținere a atenției și chiar gândirea critică.
Mult mai benefic e să-ți modulezi plictiseala și să o pui să lucreze în folosul tău. Pentru că felul în care te raportezi la plictiseală poate fi asociat unor comportamente și emoții diferite. De fapt, plictiseala nu e doar una.
Cercetările au arătat că plictiseala poate avea 5 subtipuri.
Plictiseala indiferentă, e una în care persoana e retrasă social, și nu caută neapărat stimularea. Aceasta formă nu e neapărat asociată cu nefericirea, cum se întâmplă în cazul plictiselii apatice.
Plictiseala apatică, are asociată senzația de neputință, lipsa de motivație și disconfortul emoțional în variate grade. Asta face ca persoana să se detașeze de ce se întâmplă în jur și să se afunde adesea într-o stare depresivă, apatică. Asta accentuează plictiseala, generând o cronicizare, un cerc vicios.
Plictiseala de ajustare internă (calibrating boredom), e acea senzație neplăcută în care persoana și-ar dori să facă altceva decât face în acel moment dar nu știe ce.
Plictiseala “activantă”, e însoțită de o căutare activă a unor activități ce ar putea reduce neliniștea și disconfortul resimțit.
Plictiseala reactivă, e forma însoțită de cele mai intense emoții negative, cu o intensă stare de hiperexcitabilitate. Uneori, chiar cu un nivel inalt de iritabilitate și agresivitate. Persoana e într-atât de motivată de a fugi de plictiseală încât poate avea comportamente impulsive. Sau poate avea chiar în mod voit comportamente autovătămatoare.
E cunoscut experimentul în care, inchise într-o încăpere goală, persoanele ce s-au plictisit cel mai repede au ajuns chiar la autovătămare, apăsând un buton ce declanșa un stimul electric dureros – singura modalitate disponibila de “alungare” a plictiselii.
Cum transformi plictiseala în ceva util?
Atunci când înțelegi ce tip de plictiseală te încearcă, poți întreprinde anumite acțiuni prin care să faci fata mai ușor plictiselii și chiar să o transformi în ceva util.
Un prim pas pentru asta e să conștientizezi cu adevărat ce e cu plictiseala ce o resimți. E vorba de faptul că ești într-o situație în care nu poți schimba ceva, oricât ai încerca? Ca atare senzația de neputință e cea care însoțește plictiseala? Sau ești în situația în care activitățile plictisitoare pot fi schimbate dar există atât de multe variante de schimbare încât iți e greu să alegi.
Sau poate multitudinea de stimuli din jurul tău iți răpește atenția în așa măsură încât nu mai ajungi să faci ceva ce consideri motivant? De altfel, atunci când ești plictisit e mai ușor să fii distras de activităti ce nu-ți oferă sentimentul de împlinire.
Sau poate că nivelul abilităților tale este semnificativ peste nivelul cerut de activitatea pe care o desfăsori …. dar iți e teamă de o schimbare. Sau poate doar ai prea multă energie ….
Poate fi și o combinație din cele de mai sus. Important e să conștientizezi originea specifică a plictiselii și să nu eviți posibilele întrebări existențiale ce le poate declanșa.
Legătură dintre ‘mind-wandering’ și plictiseală
Aici survine legătura dintre așa-zisul ‘mind-wandering’ și senzația de plictiseală. Din păcate cum cred că traducerea de ‘rătăcire a mintii’ nu reflecta cu adevărat ce înseamnă mind-wandering, voi folosi termenul în engleza.
Mindwandering-ul apare automat atunci când cineva se plictisește. Dar nu e neapărat ceva negativ. Pentru că atunci când te plictisești, mintea ta poate incepe să caute răspunsuri la întrebări ce țin de scopul tău în viață. E dovedit că atunci când iți lași mintea să rătăcească în căutarea unor răspunsuri la întrebări mai complexe creativitatea ta poate fi stimulată.
Unii specialiști, cum ar fi Prof Arthur C Brooks de la Harvard, susțin că gestionarea plictiselii mai ales prin mijloace facile de distragere a atenției, cum ar fi uitatul pe TikTok, îndepărtează mult persoanele de la a-și defini mai clar care le e scopul în viață.
Datele actuale, evaluate de specialiștii de la Harvard, par a confirma că generațiile actuale stiu mult mai puțin decât cele precedente care le e scopul în viață. Iar asta poate creste mult nivelul anxietății sau al stărilor depresive.
Mindwandering-ul deliberat și senzația de gol interior
Așa că atunci când te vizitează senzația de “gol interior” ai putea să te întrebi dacă nu e de vină și dispozitivul din buzunarul tău. Da, acel dispozitiv de care nu-ți dezlipești ochii nici când traversezi strada sau uneori nici când ești într-o conversație.
Poți să fii doar cu mintea ta, fară telefonul mobil, o zi întreagă? O zi în care să evaluezi cât mai obiectiv ce-ți dorești? Daca iți e greu pentru o zi, poți începe prin a stabili o oră de stingere pentru toate dispozitivele ce iți aduc mass media. Cu câteva ore înainte de culcare. Poți să-ți interzici să folosești aceste dispozitive când vorbești cu cineva, sau în timpul meselor.
Și mai poți învața cum să-ți lași mintea să rătăcească nu doar spontan ci și într-un mod deliberat, meditând într-un fel util. Psihologul poate să-ți fie alaturi în a deprinde abilitățile de mindfulness, ce te pot ajuta să percepi mai obiectiv obstacolele cu care te confrunți, relațiile ce nu merg.
Experiența mind-wandering-ului ghidat prin mindfulness poate fi utilă atunci când te plictisești. Pentru că te poate ajuta să te cunoști mai bine, te poate ajuta să-ți fie mai clar ce-ți dorești de la viață sau de la cei din jurul tău. Daca iți dorești sprijin pentru asta nu ezita să programezi o sesiune de psihoterapie.
citeste si Unde te refugiezi cand te viziteaza plictiseala? sau Plictiseala, impulsivitatea si perfectionismul