12 secunde pentru a fi mai împăcat/ă
De ce e mai ușor pentru creierul nostru să se simță rău, să sufere?
Creierul nostru e clădit mai degrabă pentru supraviețuire și nu atât pentru fericire. Arhitectura noastră neuronală are o tendință subiectivă de a înregistra și de a-și aminti, mai rapid și mai în profunzime, de experiențele negative prin care trecem.
Experiențele plăcute au o tendință de a nu se lipi de noi atât de ușor ca experiențele negative. Nu pentru că e ceva în neregulă cu creierul nostru, ci pentru că aceasta tendință ne-a ajutat să ne creștem șansele de supraviețuire.
Experiențele noastre negative par a trece direct din zona amigdaliană (o structura cerebrala de dimensiunile unei migdale, implicată în evaluarea trăirilor emoționale) în memoria pe termen lung.
Experiențele noastre pozitive par a avea nevoie de o atenție susținută de minimum 12 secunde pentru ca apoi să fie transferate din amigdală, via o zona cerebrală numită hipocamp, către memoria pe termen lung.
Dacă nu dispunem de atenția aceasta susținută, de minimum 12 secunde, experiența pozitivă poate să ‘zboare’ pe lângă noi, ca și cum nu ar fi existat. Fără cele 12 secunde nu e înregistrată în memoria pe termen lung. Aceste constatări, fac parte din rezultatele unui studiu asupra fericii, realizat de Rick Hanson, la Universitatea California, Berkeley
12 secunde pentru a fi mai împăcat/ă
Ca urmare, dacă nu ești obișnuit/ă să apreciezi cu adevărat momentele tale pozitive, clipele în care ești apreciat/ă, complimentat/ă, momentele în care ai parte de succes…. acele clipe în care ai parte de o respingere, de un insucces sau de o critică, iți pot părea mult mai greu de dus. Te poti simti mai puțin împăcat/ă cu propria persoana.
Un comentariu cu dublu înțeles, o privire sau o remarcă critică sunt amenințări înregistrate direct în memoria pe termen lung, ce pot avea o pondere semnificativ mai mare decât cea a lucrurilor ce au mers bine. Asta dacă nu dedici minimum 12 secunde pentru a înregistra acele elemente pozitive din viața ta și le lași să fie șterse cu buretele atunci când apare o neplăcere.
A gândi pozitiv nu înseamnă să treci cu vederea elementele negative din viața ta. Ci a dedica în mod proactiv mai mult timp, mai multă atenție elementelor pozitive, dat fiind că atenția acordată celor negative e oricum favorizată la nivel cerebral.
O tendință de a avea măcar 12 secunde de atenție susținută spre aspectele pozitive te poate face să te simți mai în siguranță, mai în conexiune cu lumea din jurul tău, mai împăcat/ă cu propria persoana.
Așa că merita să te bucuri azi de mirosul plăcut al florilor din parc, de un răsărit sau un apus de soare, de o conversație în care te-ai simțit conectat/ă cu cineva, de vreun mic succes personal, de un mic pas spre ceva ce-ți dorești.
Neuroplasticitatea și a fi mai împăcat/ă cu propria persoana
Stai conectat la momentele pozitive mai mult ca de obicei. Ajută-ți creierul să păstreze elementele pozitive în memoria pe termen lung. Asta nu înseamnă să forțezi pozitivitatea, nu înseamnă să te amăgești, nu înseamnă să ignori amenințările.
Înseamnă doar să aduci un echilibru în interiorul unui creier ce a fost creat pentru o lume plină de pericole. Din fericire azi acele pericole nu mai sunt la fel de amenințătoare ca în trecut.
Și din fericire, creierul nostru dispune de abilitatea de a-și reorganiza și adapta structura și funcțiile ca răspuns la învățare și experiență. Rețelele noastre neuronale au capacitatea, pe tot parcursul vieții, de a-și schimba conexiunile și comportamentul ca răspuns la informații noi, la stimulări senzoriale noi.
Așa că cine știe, poate chiar această postare te poate ajuta să nu mai lași momentele bune să nu se acumuleze. Te poate ajuta să profiți mai mult de micile oportunități ce se pot adauga la starea ta de bine. Te poate ajuta a fi mai împăcat/ă cu propria persoana.
Iar dacă ai nevoie poate de un sprijin suplimentar în acest proces de restructurare a modului în care privești lumea, viața, poate apelezi și la sprijinul unor sesiuni de psihoterapie.
citeste si Anxietatea de performanta si capcana protectiei parentale