Cat de bine rezisti ispitelor?
Consumul alimentar necontrolat e inca departe de a fi bine inteles, insa in ultima perioada au fost facuti pasi semnificativi inainte in descifrarea mecanismelor implicate in acest proces. La inceputul anului am mai scris despre secventele genetice anormale si rolul hormonilor in intretinerea senzatiei de foame, dar acum va propun sa vedem ce rol joaca abilitatea noastra de a rezista tentatiilor de tot felul.
Unele persoane pot rezista mai bine decat altele obtinerii unor placeri imediate atunci cand isi propun un obiectiv pe termen mai lung, in timp ce altii cedeaza usor tentatiilor. Se pare ca regiunea cerebrala numita hipocampus joaca un rol semnificativ in modul in care cedam ispitelor alimentare, alcoolului sau altor substante ce duc la instalarea dependentelor. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Brain and Spine Institute, Paris, care in urma experimentelor au realizat ca persoanele ce sufera de leziuni la nivelul hipocampului au dificultati in principal in a-si reprezenta recompensele viitoare si de aceea aleg mult mai frecvent recompensele imediate. Constatarea e importanta deoarece subliniaza indirect ca impulsivitatea legata de consumul de alimente sau de alte substante poate fi semnificativ influentata de interventii comportamentale ce ajuta persoana sa vizualizeze mai bine imaginea de ansamblu a viitorului si sa ia la timp masuri care sa limiteze consecintele nedorite.
Si specialistii Universitatii Georgia subliniaza intr-un articol publicat recent in revista Appetite ca de fapt comportamentele impulsive sunt intr-o masura similara asociate dependentei de mancare sau dependentei de alcool si alte substante.
Pe de alta parte, specialistii Universitatii Birmingham arata in revista Annals of Behavioral Medicine ca exista si factori favorizanti ai instalarii problemelor de greutate, cum ar fi noptile in care se adoarme tarziu sau cedarea in fata ispitei alcoolului. In urma evaluarii jurnalelor electronice ce au inclus activitatile zilnice ale unor persoane ce urmau un regim de reducere a greutatii, cercetatorii au ajuns la concluzia ca acestea au fost in special vulnerabile la ispitele alimentare in perioada noptii. In plus, au cedat mai putin in fata ispitei dulciurilor sau a snackurilor, decat in fata alcoolului ce le-a adus multe calorii suplimentare.
Comportamentele impulsive genereaza in timp un raspuns neurocognitiv anormal, iar creierul are asteptari din ce in ce mai mari in ceea ce priveste recompensele obtinute din alimente (dar si din alte substante). Specialistii Universitatii California arata tot in ultimul numar al revistei Appetite ca tehnicile de modificare a atentiei utilizate in terapia anxietatii si in alte dependente, pot da bune rezultate si in controlul obezitatii la copil. Aceste programe, care pornesc de la ideea ca la baza problemei ar putea sta atentia sporita acordata unor stimuli, pregatesc persoanele sa ignore sau sa nu ia in considerare acei stimuli ce pot declansa problemele specifice. De exemplu, sesiunile de psihoterapie urmaresc ca persoana sa reusesca sa-si mentina atentia concentrata pe un elemente neutru cum ar fi discutia de la masa si sa ignore alunele sau covrigeii ce sunt pusi pe masa de gazda primitoare.
citeste si Lupta pentru controlul stomacului
PLoS Biology , 2013; 11 ( 10 ) : e1001684 DOI : 10.1371/journal.pbio.1001684
Appetite, 2014; 73:45 – Appetite, 2014; DOI: 10.1016/j.appet.2014.01.075
Annals of Behavioral Medicine, 2014; DOI: 10.1007/s12160-014-9594-y