Ce alegem sa ne amintim?
S-au terminat si aceste sarbatori pascale in care poate multi dintre voi v-ati bucurat de prezenta unor membri ai familiei pe care nu-i vedeti decat ‚din an in pasti’, in preajma sarbatorilor ce sunt un prilej de reunire a familiei. Aceste evenimente petrecute in familie ne lasa amintiri inca din frageda copilarie…chiar mai devreme decat ne imaginam.
Pana acum specialistii erau de acord ca asa-zisa amnezie a evenimentelor petrecute in copilarie se situeaza in jurul varstei de 3 ani si jumatate. Iata insa ca un recent studiu canadian arata ca cele mai vechi amintiri din copilarie pot sa fie chiar din perioada de dinaintea acestei varstei. Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au intrebat un grup de copii de 4-13 ani „care a fost primul eveniment din copilarie de care iti aduci aminte?”..si apoi au repetat intrebarea la 1 sau 2 ani dupa aceea.
Studiul a aratat ca atunci cand au fost intrebati a doua oara, multi copii au apreciat ca evenimentul de care isi aduc aminte a avut loc mai tarziu decat au apreciat cand au fost intrebati prima data. De exemplu, un copil ce la primul interviu isi amintea ca avea 3 ani atunci cand cainele sau a cazut prin gheata, la al doilea interviu a declarat ca avea o varsta semnificativ mai inaintata atunci cand a avut loc evenimentul (mai aproape de 4 ani – 3 ani si noua luni). Cum salvarea cainelui prins intre gheturi a fost marcata si de ziarul local, in acest caz verificarea a fost simpla.
Autorii sustin ca acest mecanism prin care clasificam anumite evenimente ca fiind mai recente decat in realitate, sugereaza ca multe dintre evenimentele de care ne aducem aminte ar putea sa fie mai indepartate decat sustinem noi acum.
Perceptia noastra asupra evenimentelor ce ne compun viata, ce alegem sa ne amintim, influenteaza in mod considerabil cum traim zi de zi iar acest lucru este subliniat si de un alt studiu canadian ce arata ca oamenii care se bucura mai mult de viata au si o conditie fizica mai buna, se misca mai bine comparativ cu persoanele care se bucura mai putin de viata si chiar au un ritm mai lent de degradare a functiilor fizice.
Studiul a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a evaluat legatura dintre bunastarea psihica si cea fizica a 3 199 de persoane cu varsta de cel putin 60 de ani. Intrebarile legate de bunastarea psihica au inclus evaluarea gradului in care persoanele erau de acord cu afirmatii de genul: Ma bucur de lucrurile pe care le fac…imi place sa imi petrec timpul in compania altora ..sunt linistit si fericit cand privesc inapoi la viata mea.
Dupa cum era de asteptat, persoanele ce aveau o stare de sanatate mai buna aveau si o bunastare psihica mai buna, confirmand dictonul ‚mens sana in corpore sano – minte sanatoasa in corp sanatos’. Specialistii au constatat insa ca si prezenta unui echilibru mental bun si a unei bune abilitati de te bucura de viata pot creste nivelul conditiei fizice si pot chiar spori sansa de a supravietui in urmatorii 8 anii.
Te indemn si eu – Bucura-te de viata si de clipele petrecute impreuna cu cei dragi. Oricat de frumoase ar fi fost aceste clipe, nu fi amarat/a ca s-au terminat…fii bucuros/bucuroasa ca s-au intamplat.
CMAJ, January 2014 – Dev Psychol., 2014, Mar 3