Genetica si cultura
Oare ce influenteaza mai mult initiativa unei persoane la locul de munca…mostenirea genetica sau factorii de mediu? Psihologii Universitatii Kansas au incercat sa dea un raspuns la aceasta intrebare si au ajuns la concluzia ca este mai degraba vorba de o interactiune cu importanta aproximativ egala intre natura genetica si experientele de lucru, tipul de cultura organizationala.
Prin studierea comportamentului gemenilor, cercetatorii au aratat ca factorii de mediu, ce determina in principal pachetul de beneficii salariale, sunt responsabili de 60% dintre diferente, in timp ce genetica, ce influenteaza sansele de satisfactie profesionala a unui angajat proactiv, poate explica 40% dintre diferentele individuale de proactivitate.
Pe de alta parte studiul a confirmat ca persoanele proactive au o probabilitate sporita de a deveni lideri si de a castiga mai multi bani, perseverand si inlaturand barierele pentru a-si atinge obiectivele pe termen lung. Odata ajunsi in functii de conducere, exista o probabilitate sporita ca aceste persoane sa schimbe mediul pentru a incuraja proactivitatea. Astfel de practici organizationale incurajeaza persoanele sa identifice ineficientele sau greselile si sa se gandeasca proactiv la modalitati de rezolvare, pentru a creste nivelul de satisfactie si motivatia echipei.
O alta cercetare publicata recent, confirma ca un mediu ce declanseaza sentimente de repulsie, poate creste nivelul minciunii si al inselatoriei celor ce traiesc in acel mediu. Evaluarea evidentiaza cat de importante sunt emotiile declansate de mediul in care traim, pentru deciziile pe care le luam zi de zi. Cu cat o persoana e mai dezgustata de o situatie, cu atat are tendinta de a se proteja de situatia respectiva…iar o prima forma de protectie este orientarea catre propria persoana, axarea pe sine. Apar astfel mici inselatorii, minciuni destinate creerii unor avantaje.
Experimentul a solicitat initial celor 600 de persoane implicate sa evalueze diverse aspecte ce implicau diverse grade de dezgust (ex medicamente antidiareice, scutece, tampoane, nisip pentru pisic, scene dezgustatoare dintr-un film). Ulterior persoanele au fost evaluate in ceea ce priveste dorinta de a minti sau insela. Persoanele ce au experimentat niveluri mai ridicate de dezgust au fost si cele ce au ales mai mult comportamentele orientate spre propriul interes.
Daca stam sa ne gandim un pic, ni se intampla sa fim ‘dezgustati’ in acest mod de multe ori in viata. Vedem cum spatiile ce nu sunt curate devin din ce in ce mai murdare…pentru ca inclusiv cei ce respecta in mod obisnuit normele de igiena, devin neglijenti in aceste conditii. In cazul in care o casa parasita are o gaura intr-un geam, nu trece mult timp si toate geamurile ii vor fi sparte.
Oarecum similar, in cazul in care o familie sau o organizatie are o cultura ce favorizeaza standardele duble sau alte practici prea putin ‚pe gustul’ membrilor sai, nu are de ce sa se mire atunci cand alte forme de inselaciune nu vor intarzia sa apara..aproape indiferent de mostenirea genetica.
Journal of Applied Psychology October 2014
Organizational Behavior and Human Decision Processes October 2014