Ne gandim cum sa prevenim conflictele de munca?
E usor sa pui hartuirea la locul de munca pe seama problemelor ce tin de personalitatea unuia sau a altuia, insa adesea in realitate rezolvarea acestor conflicte de munca tine mult si de diverse aspecte ce caracterizeaza in mod specific acel loc de munca. Aceasta este concluzia unui studiu australian publicat in luna martie in Revista Societatii Britanice de Psihologie.
Impactul major al acestor conflicte la locul de munca, ce include de la minore simptome fizice la epuizare, probleme semnificative de sanatate psihica sau chiar sinucideri, a fost deosebit de costisitor pentru multe organizatii. Cu toate acestea, evaluarile necesare remedierii situatiilor conflictuale au fost in cele mai multe cazuri efectuate la nivel individual si nu au evaluat aspecte ce tin de sistemul de organizare a muncii. Mai mult, in 85% dintre cazurile analizate, informatiile legate de conflict au provenit doar de la o sursa, cel mai frecvent victima, cel ce depunea plangerea.
Este adevarat ca interactiunea umana este cea care moduleaza amplificarea sau stingerea unui conflict, insa pentru a preveni reaparitia altor episoade similare este necesar sa fie identificate procesele implicate in aceste situatii conflictuale si evaluat rolul jucat de acestea in izbucnirea conflictului. Cum mai mult de unul din zece angajati ai unei organizatii urmeaza sa fie expus unui conflict de munca in perioada vietii este deosebit de important pentru organizatii sa inteleaga care sunt elementele specifice ce mediaza izbucnirea unor astfel de probleme ce afecteaza productivitatea.
Prevenirea izbucnirii conflictelor de munca poate fi astfel un aspect luat mai mult in considerare atat de catre managerii din varful companiilor dar si de celelalte niveluri de management care isi doresc sa aiba o echipa functionala. E important ca acestia sa evite din timp o escaladare a tensiunilor catre un moment de ‚eruptie’ ce poate avea un impact negativ semnificativ pentru toti cei implicati.
Aspectele de psihologie organizationala sunt din ce in ce mai mult cunoscute azi iar un nou studiu Harvard clarifica recent corectitudinea unui cliseu existent in viata noastra cotidiana: Pana acum se considera ca barbatii au un spirit inalt competitiv, ceea ce face ca eforturile de buna cooperare la locul de munca sa fie mai mult o exceptie decat o regula. Iata ca evaluarea experientelor de munca din 50 de institutii din SUA si Canada arata ca atunci cand este vorba de a coopera cu cineva cu un ‚rang inferior’ femeile (cu pregatire universitara) coopereaza intre ele chiar mai putin decat o fac barbatii.
Bineinteles ca multe dintre problemele la locul de munca tin si de posibile tulburari ale personalitatii. Astfel o evaluare recenta ce a implicat aproximativ 4000 de persoane din 19 tari a aratat ca cei cu un profil neurotic nu doar ca sunt inclinati sa nu ia parte la actiune ci privesc actiunea in general ca ceva neplacut. Astfel in cazul persoanelor caracterizate printr-o dispozitie mai mult negativa, prin instabilitate emotionala, iritabilitate, centrare pe propria persoana, o buna comunicare a beneficiilor si consecintelor legate de actiune/inactiune este esentiala pentru bunul mers al organizatiei.
Anxietatea a fost in principal ceea ce a generat lipsa de orientare catre actiune a acestor persoane iar prezenta unui psihoterapeut cu experienta in identificarea si depasirea obstacolelor organizationale ar putea fi de folos in dezghetarea unor actiuni sau proiecte ce stau azi ‚inghetate’. Cum atitudinea de retragere in fata unui factor de stres suplimentar nu e ceva rar azi, o abordare proactiva a situatiei prin intermediul unor sesiuni de psihoterapie organizationala ar putea aduce beneficii atat la nivelul companiei cat si la nivel individual.
Journal of Occupational and Organizational Psychology, 2014; DOI: 10.1111/joop.12059
Current Biology, 2014 DOI:10.1016/j.cub.2013.12.047
Journal of Personality, 2014; DOI: 10.1111/jopy.12099