‚Pierdut in grup’ sau despre dezinhibitia anonimitatii
Apartenenta la un grup are multe parti bune dar si unele aspecte mai putin pozitive. Grupul creste sansele unei persoane de a obtine ceea ce doreste, dar anonimitatea oferita de grup poate spori pe nesimtite si sansele de a face rau cuiva ce nu apartine grupului.
Astfel desi normele tale morale te fac sa eviti in mod clar unele actiuni in contextul in care esti doar ‚TU’ si ‚EL/EA’, aceste interdictii morale sunt mult mai laxe atunci cand exista un ‚NOI’ si ‚EL/EA’ . Rebecca Saxa, profesor de neurostiinte cognitive la MIT, arata intr-un studiu recent ca anonimitatea grupului reduce senzatia individuala de responsabilitate asupra actiunilor proprii, reduce teama de a fi prins ca faci ceva gresit , si ca atare brutalitatea, vandalismul sau alte comportamentele de tip ‚mafiot’ sunt mult mai probabile.
Cercetarea publicata in revista Neuroimage a aratat ca in grup se pierde din legatura cu propriile credinte, cu propria morala si cresc sansele de a fi parte a unor actiuni care in mod normal ar fi considerate ca fiind gresite. Prin noile tehnici neuroimagistice, aceasta ‚gandire de tip mob’ a fost evidentiata la nivelul cortexului prefrontal median. Cand o persoana este de una singura, la vederea unor afirmatii cu incarcatura morala are o activitate cerebrala mai intensa (in aceasta zona) decat atunci cand urmareste afirmatiile morale impreuna cu un grup de persoane.
In partea a doua a experimentului, participantii au ramas in echipele initiale si au fost rugati sa selecteze patru fotografii care sa fie ‚reprezentative’ pentru studiu – doua pentru coechipieri si doua pentru membrii echipei cu care au fost in competitie. Persoanele la care activitatea cerebrala in cortexul prefrontal a scazut cel mai semnficativ atunci cand au fost parte a unui grup, au fost si persoanele ce au avut probabilitatea cea mai ridicata de a actiona negativ impotriva membrilor echipe adverse, alegand cu o frecventa sporita pozele ce ii surprindeau pe acestia in ipostaze mai putin magulitoare. In plus, in partea a treia a experimentului, aceste persoane au avut si cele mai mari dificultati in a-si aduce aminte afirmatiile cu incarcatura morala, auzite impreuna cu propria echipa.
La inceputul acestui an, aparea si o evaluare despre efectul anonimitatii asupra politetii postarilor in mediul online. In timp ce comentariile non-anonime au fost lipsite de politete in 28,7% dintre cazuri, comentariile postate sub protectia anonimatului au fost vulgare, rasiste, profanatorii sau pline de ura in procent de 53,3% dintre cazuri.
Anonimatul a fost considerat multa vreme o modalitate valoroasa de a putea exprima o opinie nepopulara, dar constructiva. Chiar si Benjamin Franklin a folosit pseudonimul Silence Dogood pentru a-si publica criticile. Azi se pare insa ca sub protectia anonimatului se practica mai degraba o „dezinhibitie online”, motiv pentru care aproape jumatate dintre forumurile marilor ziare din SUA nu mai permit postarile anonime.
Mai avem inca multe de aflat despre ce ii face pe anumiti oameni sa se ‚piarda in grup’ mai usor decat altii, despre impactul anonimitatii asupra valorilor noastre si despre modul in care anturajul ne influenteaza actiunile. Un prim pas insa spre cunoasterea acestor aspecte este constientizarea lor.
NeuroImage concurent, 2014; 96: 36 DOI: 10.1016/j.neuroimage.2014.03.080
Journalism Practice Volume 8, Issue 1, 2014