Conexiunea anxietate – internet
Somnul deficitar generează anxietate
În fiecare an anxietatea afectează un număr tot mai mare de persoane. Din păcate sunt tot mai mulţi adolescenţi şi copii diagnosticaţi cu o tulburare de anxietate. Fie că e vorba de o anxietate socială (de teama de a interacţiona cu alte persoane), fie că e vorba de atacuri de panică, de o tulburare de stres post-traumatic sau de o formă de tulburare obsesiv-compulsivă există un element favorizant comun: prezenţa unui somn de calitate redusă.
În anxietate, calitatea deficitară a somnului pare a avea un efect mai amplu decât se considera până de curând. Perturbarea somnului erau considerată mai degrabă o consecinţă a neliniştilor, a anxietății, decât un factor, clar dovedit, că generează agitaţie şi anxietate.
Restructurarea conexiunilor ce scad anxietatea
Pentru a determina relația cauză-efect dintre somn și anxietate, cercetătorii Universităţii Berkeley au măsurat activitatea cerebrală a unor adulţi în timpul unor clipuri video provocatoare emoţional. Au făcut asta mai întâi după o noapte cu un somn bun și apoi după o noapte fără un somn de calitate. Ambele măsurători au utilizat rezonanţa magnetică şi polisomnografia.
După o noapte cu un somn de o calitate redusă, principala zonă a creierului care reglează anxietatea (cortexul prefrontal medial) a fost inhibata, în timp ce zonele cerebrale ce gestionează trăirile emoționale au devenit hiperactive. Cu alte cuvinte, după o noapte cu puţin somn, ‘pedala de accelerare emoţională’ e hipersensibilă, în timp ce ‘frâna emoţională’ nu prea funcţionează.
Cercetătorii au adunat dovezi ce susţin ideea că timpul somnului există “o reorganizare a conexiunilor cerebrale care scade nivelul de anxietate”. Persoanele ce experimentează niveluri mai reduse de anxietate sunt cele ce reuşesc să stea mai mult timp într-un somn profund, fără vise, caracterizat prin absenţa unei mişcări rapide a ochilor (nonREM). În această perioadă şi tensiunea arterială scade, iar respirația și ritmul cardiac devin lente și regulate. Se pare ca somnul nonREM scade reactivitatea emoțională și fiziologică și previne amplificarea anxietății. Până de curând se considera că în special somnul REM – cel cu vise şi mişcări rapide a ochilor, ce reprezintă cam o cincime din durata somnului, e important pentru a fi odihniţi şi echilibraţi.
Obiceiuri de viaţă dăunătoare pentru anxietate
Există mai multe obiceiuri de viață pe care poţi să le schimbi pentru a îmbunătăţi calitatea somnului tău. În primul rând e important semoțional existe o rutină zilnică a somnului. E important în primul rând să încerci să mergi la culcare şi să te trezeşti pe la aceeaşi oră în fiecare zi. Activitatea fizică, încheiată cu câteva ore înainte de culcare, ajută şi ea la un somn de calitate.
Încearcă să nu fumezi când ai probleme cu somnul. Nicotina e un stimulant asemănător băuturilor cofeinizate, alcoolului sau drogurilor. Ia mai bine o gustare uşoară înainte de somn.
Un factor stimulator intens e şi expunerea la lumină înainte de culcare. Lumina computerului său telefonului poate perturba somnul mult mai mult decât crezi. Aşa că dacă înainte de culcare navighezi pe net până la ore târzii, nu te mira dacă nivelul somnului tău o să scadă şi cel al anxietăţii o să crească. E ca şi cum ai sorbi din cafea şi te-ai mira de ce nu mai adormi odată. Nu mai accesa dispozitivele electronice cu cel puţin o oră înainte de somn. Citeşte mai degrabă o carte şi nu te uita mereu la ceas. Asta te poate face să fii şi mai frustrat.
Un soft ce poate genera inutil anxietate în cuplu
Iar dacă tot am adus în discuţie conexiunea anxietate-somn-internet, e poate important să amintesc şi de rolul neliniştitor al unor elemente ce sunt disponibile azi pe net. Nu mă refer doar la acele ‘fake news’ ce pot să genereze inutil anxietate sau la anxietatea ce ţine de primirea a cât mai multe like-uri.
Mă refer la o aplicaţie WhatsUp cu care m-am întâlnit săptămâna asta în cabinet de 4 ori, la 4 cupluri diferite. E o aplicaţie ce corelează momentele în care două persoane accesează softul WhatsUp. Se pare că aplicaţia a început să fie utilizată pentru a verifica fidelitatea partenerilor de cuplu. Nu ştiu cum consideraţi voi asta, însă percepţia mea e că e vorba de mult prea multe presupuneri în această corelare. Fără alte dovezi obiective, semnificative, aplicaţia poate genera inutil anxietate şi poate chiar deteriora mult o relaţie de cuplu. Principalul mecanism ce stă la baza acestei gelozii e cel despre care am mai scris aici: https://sex-psi.ro/gelozia-confirmarile-partinitoare/