Cat de bine evaluezi cum te percep cei din jurul tau?
Cat de frecvent se intampla ca mai multe persoane sa descrie pe cineva ca fiind „prea insistent” in a urmari ceea ce doreste si in acelasi timp altii sa descrie persoana ca fiind prea putin asertiva? E o intrebare la care au incercat sa raspunda si cativa cercetatori americani, ce au s-au straduit sa gaseasca ce anume diferentiaza calea de mijloc, in care cineva e perceput ca fiind suficient de asertiv, fara sa fie agasant cu insistenta sa.
Stim cu totii ca multe persoane cred ca ‚mancarea’ pe care o servesc celor din jur nu e ‚nici prea calda si nici prea rece’, in timp ce celelalte persoanele implicate in relatie apreciaza actiunile lor ca fiind fie prea fierbinti pe gustul lor, fie prea reci. Cu alte cuvinte, desi multa lume isi autoapreciaza nivelul de asertivitate ca fiind unul corespunzator, cei cu care interactioneaza considera ca nu e asa, si persoana da dovada fie de prea putina asertivitate, fie de prea multa. Rezultatele acestui nou experiment au aratat ca in privinta evaluarii propriului nivel de asertivitate, nivelul de autoapreciere corecta nu difera de cel care ar fi putut fi obtinut prin decizia de a ‚da cu banul’.
Astfel 57% dintre persoanele implicate intr-un proces de negociere care au considerat ca interlocutorul lor le-a apreciat interventia ca fiind insuficient de insistenta, au fost evaluate de partenerii de discutie ca avand o interventie optima sau chiar prea insistenta.
In mod similar, mai mult de jumatate dintre participantii care au considerat ca interlocutorul lor le-a apreciat interventia ca prea insistenta, au fost apreciate de partenerul de discutie ca avand o interventie optima sau chiar insuficient de asertiva. In aceste situatii, se intampla adesea ca persoanele ce considerau ca au depasit o ‚linie imaginara’ a nivelului corespunzator de asertivitate, sa se replieze in timpul negocierii si pana la urma sa incheie contractul cedand prea mult de la ei.
Astfel, ceea ce autorii numesc „iluzia liniei de trecere” poate fi un element costisitor intr-o negociere. Cei care au apreciat in mod gresit ca au cerut prea mult de la partenerii lor, ca au fost prea autoritari, au ajuns pana la urma sa incheie intelegeri mai putin valoroase doar pentru a-si diminua sentimentul de vinovatie. In cele patru studii realizate, cercetatorii au implicat atat fosti studenti la cursurile de negociere MBA cat si 500 de adulti in ultimul studiu, ce a implicat un sondaj online.
Si cercetatorii canadieni ai Universitatii Waterloo arata ce dificil e sa aprecieze ce functioneaza in relatia cu un coleg sau cu un prieten. Ei au ajuns la concluzia ca unele dintre persoanele ce au imagine de sine negativa sunt adesea rezistente la valorizarile venite din partea celor apropiati, ce incearca sa sublinieze partile pozitive ale situatiei si incearca sa-i incurajeze mutand focusul pe aspectele pline de optimism.
Aceste persoane par sa valorizeze mai degraba validarile negative ce subliniaza faptul ca modul in care reactioneaza la aceasta situatie este normal si potrivit pentru situatia prin care trece. Empatia celor din jur, ce arata ca inteleg ca dificultatile prin care trece persoana explica pe deplin emotiile negative, face mai mult bine acestor persoane, decat validarile pozitive. In consecinta, si psihoterapeutul incearca de fiecare data sa-si dea seama care e cea mai buna abordare a unei persoane ce are o ‚cadere de moral’.
Personality and Social Psychology Bulletin, 2014; 40 (6): 775 DOI: 10.1177/0146167214525474
Journal of Personality and Social Psychology, 2014; 107 (1): 56 DOI: 10.1037/a0036554