Cat de bine stim sa ne controlam deciziile?
Stim bine ca nu e neaparat necesar ca un obiect sa fie in campul nostru vizual pentru a-l putea vedea cu ochii mintii. Mai stim si ca daca vrem sa ne crestem sansele de a ne atinge obiectivele e important sa ‘vedem cu ochii mintii’ cum se intampla asta. E posibil insa ca deciziile noastre sa fie influentate si de imaginile care sunt percepute subconstient de ochii nostri?
Cercetatorii Universitatii Arizona spun ca da.. obiectele din campul nostru vizual, de care nu suntem constienti, par sa ne influenteze deciziile si sa explice de ce alegem ‘fara sa stim’ o anumita actiune si nu alta.
Perceptia la nivel subliminal a fost dezvoltata in timpul evolutiei noastre , in scopul supravietuirii in fata potentialilor pradatori, permitandu-ne sa putem sa fim concentrati pe o sarcina dar in acelasi timp sa ne dam seama si de alte elemente din jurul nostru. Viziunea psihologica traditionala sustine insa ca initial creierul nostru percepe un obiect si doar mai apoi ii descifreaza sensul, intelege si memoreaza ce reprezinta acel obiect . Acest nou studiu sustine ca de fapt putem sa deslusim sensul unei imagini, inainte de a realiza o perceptie constienta a acesteia.
Specialistii au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au evaluat performanta a doua grupuri de participanti la un test ce le-a solicitat sa clasifice ca ‘artificiale’ sau ‘naturale’ obiectele din pozele urmarite pe ecranul unui computer (ex copac=natural (N); vapor= artificial (A)). Persoanele din grupul in care imaginile de pe ecran au fost precedate in mod ‘fulgerator’ ( 50 de milisecunde) de o ‘umbra’ cu o forma specifica pentru cele doua categorii (N sau A), au avut o perfomanta semnificativ mai buna comparativ cu persoanele ce nu au beneficiat de acest ajutor imperceptibil. Participantii nu au fost instruiti sa urmareasca aceste ‘umbre’ si nici nu au constientizat ca ele sugerau aparitia unor categorii de elemente recognoscibile.
Zi de zi suntem expusi unor informatii ce ne influenteaza deciziile… unele din ele la modul subconstient, dupa cum am vazut… altele mai usor controlabile in cazul in care depunem putin efort pentru a le constientiza, ca apoi sa incercam sa le remodelam.
In luna aceasta revista American Psychological Association publica un studiu ce arata ca deciziile pe care o persoana le ia in situatii de incertitudine depind de statutul socioeconomic in perioada copilariei, chiar si atunci cand la maturitate conditiile socioeconomice ale persoanei nu difera de ale celor din jur.
Conform studiului se pare ca persoanele ce au crescut in conditii de saracie renunta mai rapid la sarcinile dificile in situatii incerte, clasificand mai repede aceste situatii ca fiind in afara zonei lor de control. Perceptia diferita asupra controlului a facut ca persoanele ce au intampinat dificultati financiare in perioada copilariei sa se comporte mai impulsiv si sa prefere recompensele imediate in detrimentul celor mai tarzii dar mai mari.
Gradul in care percepem controlul asupra unei situatii sta si la baza modului in care reactionam la vestea ca am suferit un esec. Atunci cand esueaza la un examen sau sunt respinse la un concurs de selectie, unele persoane se scufunda intr-o dezamagire adanca, in timp ce altele isi spun ca data urmatoare o sa incerce sa treaca mai bine peste respectiva situatie .
Specialistii Universitatii Rutgers-Newark sustin ca ceea ce sta la baza acestei reactii diferite la esecuri asemanatoare, este perceptia pe care o avem asupra nivelului de control al viitorului nostru. Unele persoane pot considera esecul ca un indicator al faptului ca e nevoie sa lucreze mai mult, sau altfel…sa fie perseverenti in vederea obtinerii succesului. Altele pot considera ca subiectul a fost a fost prea dificil, peste medie, sau profesorul a fost nedrept …o explicatie ce iese din zona lor de control si poate declansa emotii negative intense.
Metodele de restructurare cognitiva pot veni in sprijinul persoanelor din a doua categorie, pentru a evita transformarea unui esec intr-o stare depresiva. Psihoterapeutul te poate ajuta sa intelegi ca nu e o rusine sa admiti ca nu stii / nu ai stiut, si sa incerci sa inveti. Problemele apar doar atunci cand locul gol al necunoasterii continua sa fie umplut cu ganduri si comportamente irationale.
Attention, Perception and Psychophysics September 2014;
Journal of Personality and Social Psychology September 2014; Neuron September 2014