O generatie egoista..sau un secol de egoism?
Cu totii stim ca societatea actuala e una in care propriul interes joaca un rol foarte important. Multi analisti vorbesc de o generatie ‚egoista’. Iata insa ca o evaluare recenta a tendintelor americane pe termen lung arata ca nu e vorba doar de o generatie, ci mai degraba despre un secol de egoism american…si de ce nu, foarte probabil si un secol de egoism european.
Cercetatori ai Universitatii Michigan au evaluat discursurile adresate natiunii in perioada 1970 -2012, cu ajutorul unui software care a identificat frecventa de aparitie a cuvintelor si expresiilor ce tineau de propriul interes. Comparativ cu cele constatate in secolul 19 egoismul a crescut constant inca de la inceputul secolului 20.
Perioadele de varf ale egoismului social par sa fi fost atinse imediat dupa ce societatea a atins un nivel considerabil de crestere economica: dupa boom-ul economic ce a urmat celui de-al doilea razboi mondial si dupa cel din anii 1970. Se pare ca in momentul in care provocarile prin care trece o natiune sunt considerabile, avem tendinta sa ne concentram mai mult pe problemele celor din jurul nostru. De exemplu, odata ce America si-a declarat independenta fata de Marea Britanie, nivelul de egoism social a fost unul din cele mai reduse, conform autorilor cercetarii..
Omul e o fiinta sociala si stim de mult ca presiunea societatii ne influenteaza adesea deciziile. E insa in principal aceasta cea care ne face sa fim mai egoisti sau mai putin egoisti? Rezultatele unei cercetari publicate in luna mai in Psychological Science sustin ca presiunea sociala influenteaza cu adevarat credintele personale, pentru a se adapta normelor de grup, insa aceasta ‚adaptare’ nu ar dura cu adevarat decat trei zile.
In acest experiment , un grup de studenti au evaluat pe o scala de la 1 la 8 cat de atractive sunt pozele a 280 de fete, si apoi au avut posibilitatea de a-si compara evaluarea cu mediile rezultatelor evaluarii unui alt grup de 200 de persoane. In doar unul din patru cazuri, notele evaluarilor au coincis, in restul cazurilor existand diferente de 1-3 puncte in plus sau minus. Dupa 1 zi, 3 zile, 7 zile si 3 luni grupul de studenti din experiment a fost solicitat sa reevalueze pozele.
Daca in prima zi si in a treia zi a fost constatata o influenta clara a ‚presiunii’ exercitate de evaluarea prezentata comparativ (cea a grupului de 200 de persoane), la o saptamana si la 3 luni de la experimentul initial, nivelul de ‚conformism social’ nu a mai fost prezent in mod semnificativ.
Facand o paralela intre cele doua experimente am putea spune ca suntem influentati de presiunea societatii in a fi mai mult sau mai putin egoisti, dar gradul in care ne conformam sau nu ne conformam social pe termen lung tine mai degraba de propriile valori, dezvoltate in interiorul propriei familii, in interiorul propriului sistem cu care interactionam zi de zi.
Citeste si o alta postare pe tema influentarii valorilor individuale: E anturajul mai important decat valorile individuale?
Personality and Individual Differences, 2014; 66: 128 DOI: 10.1016
Psychological Science, 2014; DOI:10.1177/0956797614532104