Sunt o persoană codependentă?
Codependenţa vine din copilărie?
Codependenţa îşi are originea atât în experienţele relaţionale din familia de origine cât şi în relaţiile de cuplu prin care ai trecut. Şi are de a face cu dezvoltarea ataşamentului în cuplu, despre care am mai scris
E mai probabil să repeţi un comportament de codependenţă dacă ai observat asta în dinamica relaţiilor dintre părinţii tăi. Însă nu e neapărat necesar ca asta să stea la baza codependenţei tale.
Nevoia de a fi iubit(ă) e ceva firesc. Însa la o persoană codependentă această nevoie se simte ca un gol emoţional copleşitor. Adesea acest gol a început în copilărie şi apoi a fost dezvoltat de relaţii de cuplu nefuncţionale. Persoana codependentă se teme de reapariţia acestui gol şi poate fi pregătită să facă mari sacrificii de sine ca el să nu mai apară.
Sacrificiul de sine şi deficitul de responsabilitate
Uneori aceste sacrificii pot să fie atât de clar în defavoarea persoanei încât afectează stima de sine a persoanei ce a realizat acel sacrificiu. O afectează cu atât mai mult în situaţia în care persoana pentru care a făcut acel sacrificiu poate ajunge să spună: Dar eu nu ţi-am cerut să faci asta!
Persoana codependentă de multe ori îşi alege parteneri cu probleme pentru care poate să se sacrifice. Sau leagă prietenii cu persoane ce nu încearcă să se ajute singure, ci aşteaptă doar ca sprijinul să vină din exterior. Persoane aflate într-o criză perpetuă, ce nu-şi asumă prea multe responsabilităţi legate de situaţia în care se află.
Acestea găsesc în persoana codependentă pe cineva care are responsabilităţi de îngrijire de preluat. Pentru că persoana codependentă îşi asumă mai mereu responsabilitatea de a avea grijă de cineva într-o stare mai proastă decât cea în care se afla el/ea. Persoana codependentă va prelua cu generozitate responsabilitatea de a rezolva problema cuiva aflat în criză emoţională. Chiar şi atunci când ştie clar că obstacolul e unul ce depăşeşte clar nivelul resurselor ce le are de oferit. Şi nu e de mirare că aceste resurse emoţionale sau materiale ajung să se epuizeze în cele din urmă.
Teama că „nu o să mai aibă nevoie de mine”
E clar că intenţiile unei persoane codependente sunt bune. Vrea să ajute. Vrea să ofere ceva ce poate nu a primit. Însă e important să percepi şi că atunci când îţi asumi prea multă responsabilitate în a rezolva problemele partenerului îl poţi şi împiedica să ia măsurile necesare de a se ajuta singur. Iar asta poate întreţine un cerc vicios în care partenerul cere şi mai mult şi tu oferi şi mai mult, pentru a-ţi satisface propria nevoie de a te simţi necesar(ă).
Comportamentul codependent se bazează de multe ori pe un deficit de responsabilitate: prea puţină la cel în criză şi prea multă la persoana ce-i sare în ajutor.
În acest cerc vicios se poate dezvolta treptat şi teama că “celălalt nu o să mai aibă nevoie de mine odată ce trece criza”. Persoana codependentă poate chiar testa că această nevoie e în continuarea acolo şi că relaţia o să continue. În cuplu asta asta se poate exprima sub forma unei gelozii intense sau a ameninţării cu plecarea. Ambele pot urmări de fapt producerea unei reasigurări din partea partenerului de cuplu că nevoia există în continuare.
Din păcate persoana codependentă nu realizează că această nevoie continuă de reasigurare e tocmai cea care poate îndepărta în cele din urmă partenerul de cuplu. Sentimentul pozitiv de umplere a golului emoţional generat de acest ciclu criză-sprijin poate face uneori foarte dificilă schimbarea acestei relaţionări nesănătoase. Senzaţia că: în cele din urmă amândoi am depăşit această furtună relaţională poate îndepărta persoana de la a conştientiza că relaţia consumă în acest fel mult prea multe resurse.
Există însă o veste bună!
Codependenţa nu e ceva de care nu poţi să scapi. Conştientizarea celor de mai sus poate fi primul pas către a discuta cu un psihoterapeut despre cum ai putea să spargi cercul vicios în care te afli în relaţiile tale de cuplu.
citeste si Dependenta de partener sau dependenta de reactiile emotionale automate? sau De la dependenta parentala la cea conjugala – ‘galerie de parinti abuzivi’ – sexologie terapie de cuplu Bucuresti Dr Rares Ignat (sex-psi.ro)