Risti mai mult atunci cand ai de pierdut?
Intr-o prezentare postata recent in cadrul comunitatii facebook TED, Laurie Santos, specialista in psihologie cognitiva, exploreaza radacinile modului in care luam uneori decizii irationale. Pentru aceasta utilizeaza cateva experimente in care evalueaza modul de reactie al unor primate (maimutele capucin) ce s-au despartit de ramura umana acum 35 de milioane de ani…niste stra,stra,stra …(de cinci milioane de ori)..strabunici ai nostri cu un aspect istet, insa fara a beneficia de toate facilitatile tehnologice de care dispunem.
Ne consideram bineinteles profund superiori acestor stramosi ai nostri, dar oare exista o diferentiere clara intre noi si acesti stramosi in felul in care luam unele decizii? Ideea experimentelor a pornit de la constatarea ca, in multe cazuri, oamenii continua sa faca aceleasi tipuri de greseli, fara sa para ca invata din acestea. E oare asta un semn ca suntem intr-un fel construiti sa repetam aceste greseli la nesfarsit? se intreaba ea…Oare daca am expune rudele noastre indepartate unor contexte similare, ar face aceleasi greseli? Ar invata din ele?
Pentru ca aceste intrebari au aparut in contextul crizei financiare, experimentele au folosit acest subiect, insa adaptat la nivelul primatelor. Cercetatorii de la Yale au inventat o unitate de masura monetara (un jeton obisnuit din metal) si au invatat primatele sa o foloseasca pentru a ‘cumpara’ diverse tipuri de mancare. Initial primatele au crezut ca jetonul nu valoreaza nimic, dar apoi au devenit foarte pricepute in plata alimentelor catre ‘comerciantul cercetator’ din piata. Au ajuns sa stie cine ce ‘vinde’, la ce ‘pret’ vinde, cine e de incredere si cine ii inseala oferindu-le mai putine boabe de struguri decat le arata in oferta.
Experimentul a mers insa si mai departe si a evaluat deciziile luate de primate in situatia in care au fost expuse unei situatii riscante. Maimutele capucin au fost initial puse sa aleaga intre un castig mai mic, dar sigur si un castig mai mare, dar riscant. In prima faza doi ‘comercianti’ aratau capucinilor o oferta ce consta intr-o boaba de strugure …insa dupa primirea jetonului cel din stanga le oferea mereu un castig sigur: o boaba de strugure plus una bonus; in timp ce comerciantul din dreapta era cel riscant, oferindu-le uneori doar o boaba dar alteori oferindu-le trei boabe pentru un jeton. E ca si cum ati fi pusi sa alegeti intre 2 variante : varianta A) in care primiti sigur un bonus de 50 de lei pentru bancnota de 100 de lei pe care o aveti…fie varianta B) in care acceptati sa dam cu banul iar daca iese ‘stema’ primiti inca 100 de lei …dar daca nu iese ‘stema’ nu primiti nici un leu in plus. Dat fiind ca majoritatea persoanelor au o oarecare aversiune fata de risc aleg varianta unui castig sigur….si asa au facut si rudele noastre indepartate, au ales varianta A….nimic irational pana aici.
Iata insa ca experimentul a fost schimbat un pic si in loc ca decizia sa fie legata de un castig a fost corelata cu o pierdere. Imaginati-va ca aveti 200 de lei si 2 optiuni: varianta A) in care exista o pierdere sigura, dar mai mica (50 de lei) si varianta B) in voia ‘datului cu banul’- in care daca iese ‘stema’ nu pierdeti nimic, dar daca nu e ‘stema’ pierderea e de 100 de lei, deci mai mare.
Dupa cum poate ca banuiti deja, frica de pierdere ce caracterizeaza specia umana s-a regasit si la capucini, care in acest caz au ales varianta mai riscanta, dar in care exista si posibilitatea de a nu pierde (dar si cea de a pierde mai mult).
La om, acest tip de decizie riscanta nu e prezenta doar cand este vorba de aspectele unei crize financiare – in care de exemplu oamenii refuza sa vanda destul de rapid (inainte ca preturile caselor sa scada prea mult) – ci si in cazul unor crize existente in familie.
Din nefericire, multe familii se tem de pierderea imaginii de cuplu ce-si poate rezolva singur problemele si asteapta prea mult pana cand solicita sprijin psihoterapeutic pentru remedierea obstacolelor maritale. Imbunatatirea relatiei maritale deteriorate nu se va petrece insa atat timp cat nu se vor schimba semnificativ parametrii povestii de viata….e nebunesc sa crezi ca o sa obtii un rezultat diferit daca vei face acelasi lucru in acelasi fel (dupa cum bine spunea Einstein). Multe cupluri risca astfel mult mai mult neincepand psihoterapia de familie, iar situatii ce s-ar putea rezolva in 5-10 saptamani ajung sa degenereze intr-o criza majora soldata cu intreruperea relatiei familiale. Atunci cand te confrunti cu o criza de cuplu semnificativa, apeleaza la terapia de cuplu din timp, pentru a beneficia cu adevarat de avantajele interventiei psihologice.