Amanari, amanari sau capcana zilei de maine
Amanarea deciziilor – o istorie veche de cand lumea
Vrei sa auzi ultimul banc despre amanare?? …Ti-l voi spune mai tarziu ! …Ai tendinta sa amani lucrurile? sa incepi diverse proiecte si in scurta vreme sa le lasi balta? Nu esti singur(a). Multe persoane se lupta cu aceasta problema. Amanarile genereaza adesea o stare de neliniste permanenta, de anxietate legata de activitatea sau decizia ce nu a fost realizata-luata la momentul oportun.
Tendinta oamenilor de a amana e mentionata inca din 1400 I.C, cand a fost inscriptionata, prin hieroglife, pe un papirus. Poetul grec Hesiod (800 IC) si Cicero, politicianul roman (44IC), subliniau si ei consecintele nedorite ale amanarilor. Dar slabiciunea amanarilor e prezenta adesea si azi. Aproximativ un sfert dintre adultii secolului XXI mentioneaza ca tendinta de a-si amana deciziile e o parte integranta semnificativa a personalitatii lor. 95% dintre cei ce au aceasta problema spun ca si-ar dori sa reduca acest comportament. Totusi, de ce amana in continuare?
De cele mai multe ori amanarea nu e urmarea lipsei intentiei de a face ceva sau de a lucra, ci mai degraba urmarea unei dificultati in a urmari aceasta intentie, in a face primii pasi spre directia dorita.
Motivele ce stau la baza amanarilor
Un motiv ce poate sta la baza amanarilor si a nerespectarii promisiunilor poate tine de o dereglare a increderii in sine. Insa nu e vorba doar de o reducere a increderii in propria persoana, in rezultatele ce vor fi obtinute. Amanarile se produc adesea si atunci cand persoanele sunt exagerat de optimiste, de increzatoare, in ceea ce ar putea realiza intr-un interval de timp. Asteptarile lor nerealiste, ce adesea nu iau in considerare neprevazutul, pot fi sursa amanarilor: ‘prefer sa nu fac asta azi, deoarece stiu ca ma voi descurca pana la urma’.
O alta sursa a amanarilor ce tine de planificarea defectuoasa e ‘paralizia analitica’. Cel/cea ce amana mereu, o poate face deoarece cauta conditiile perfecte pentru a realiza actiunea respectiva. Tendinta de a nu-si asuma vreun risc, determina concentrarea pe acele lucruri ce fac adesea actiunea imposibila. Actiunea e amanata continuu, pana cand analiza va permite o eliminare totala a riscului…ceea ce probabil ca nu se va intampla nici maine, nici dupa aceea.
O varianta de paralizie analitica e si atunci cand persoana ramane blocata in fata a prea multe variante disponibile, din care sa aleaga : ‘Imi place de A, pentru ca avem conversatii inteligente, avem valori si principii de viata comune si simt ca ma pot baza pe ea… dar nu are acel ‘je ne sais qoui’ ce caracterizeaza placerea de a trai iar sexul e doar ‘asa si asa’….pe cand B stie sa se bucure din plin de viata, sexul e super si simt ca ma admira’
Persoana ce amana e adesea o persoana ce utilizeaza, impulsiv, placerea actuala, fara evalueze corespunzator riscurile asociate consecintelor pe termen lung si beneficiile pe termen lung si scurt. Amanarea e de fapt determinata de diferenta intre efortul-restrictionarea placerii (necesara acum) si recompensa, posibil sa nu, a fi culeasa in viitor. O ilustrare vizuala clasica a acestei lupte interne, e data de imaginea lui Ulise legat, de catarg. El e cel care le cere celor din jur sa fie legat, pentru a rezista ispitei Sirenelor (momentului) si pentru a-l obliga in acest fel sa-si urmareasca obiectivele-beneficiile pe termen lung.
Tactici de reducere a amanarilor
Daca esti una dintre persoanele ce amana mai mereu deciziile sau actiunile, pe langa constientizarea motivelor ce te fac sa amani, e important sa cunosti unele tactici de diminuarea a probabilitatii unei amanari. Iata trei dintre acestea :
1) Imparte drumul tau spre obiectiv in pasi mici, activitati-tinte specifice, cu un termen limita, apropiat
2) Incepe ziua cu una dintre activitatile ce nu iti fac placere. O sa fie ca un dus rece ce-ti poate stimula simturile pentru restul zilei.
3) Evita sa te gandesti la beneficiul imediat al amanarii si la cat de groaznice o sa fie acele lucruri ce trebuie sa le accepti pentru a ajunge la beneficiul pe termen lung. Concentreaza-te mai degraba pe ce ai avea de castigat, acum si pe termen lung daca nu amani actiunea ta de azi. Mai multe cercetari psihologice au aratat ca, de obicei, oamenii isi asuma mai multe riscuri atunci cand se gandesc la o posibila pierdere…si nu-si asuma un risc daca se concentreaza pe un beneficiu imediat.