Se hrăneşte anxietatea socială cu social media?
Costul izolării versus ‘deranjul’ interacţiunilor fizice
Pandemia COVID a crescut mult utilizarea social media şi a redus şi mai mult dorinţa unor persoane de a interacţiona fizic. Cei ce nu s-au simţi vreodată în largul lor în interacţiunile sociale au primit un motiv în plus de a rămâne în spatele ecranului telefonului, computerului sau tabletei. Pentru cei cărora anxietatea socială nu le e străină, poate fi mult mai comod acolo, departe de ‘deranjul’ interacţiunilor fizice. Dar uşor, uşor, izolarea socială poate alimenta un soi de dependenţa de singurătate, asociată dependenţei de social media. Zona asta de aparent confort nu vine însă fără costuri.
Azi e demonstrat ştiinţific că utilizarea în exces a social media, ca formă de evitare a interacţiunilor sociale, poate duce la o creştere a nivelului tristeţii şi depresiei. Mai e demonstrat că reducerea timpului petrecut pe platformele social media, la maximum jumătate de oră zilnic, poate determina reduceri semnificative ale sentimentelor de singurătate și depresie chiar din primele trei săptămâni.
Comparaţiile şi anxietatea socială
În plus se cunoaşte de ceva vreme ca cei ce se compară adesea cu alte persoane pe social media au o imagine corporală mai nesatisfăcătoare. Aceste comparaţii pot alimenta diverse tulburări de comportament alimentar sau anxietatea socială.
Anxietatea socială e hrănită frecvent de teama de nu fi considerat o persoană inadecvată, altfel decât normele sociale. Cei ce suferă de anxietate socială pot evita să interacţioneze cu prietenii din simpla teamă că mâinile le vor tremura. Pot refuza un job bine plătit ce necesită interacțiuni frecvente cu oamenii. Pot alege să nu contacteze o persoană pe care o plac de teama de a nu fi considerați stupizi, plictisitori.
În izolarea din timpul pandemiei, fără zgomotul din cap ce spunea mereu: Oare ce o să spună X sau Y?, fără concentrarea pe: Oare e potrivit sau nu ce voi spune, ce voi face? fără presiunea pe a arăta bine sau a fi interesant, multe persoane ce suferă de anxietate socială s-au simţit probabil mai liniştite, mai însuflețite. Există însă şi alte căi prin care te poți deprinde să fii împăcat(ă) cu persoana care eşti cu adevărat.
Ce alimentează dependenţa de social media?
Social media are un potenţial adictiv prin mai multe mecanisme. Unul e FOMO. Fear of Missing Out (FOMO) e „teama de a nu pierde ceva”, teama de a nu fi la curent cu noutăţile, de a nu rămâne pe dinafară, de a nu pierde ceva din ceea ce prietenii fac sau vorbesc. FOMO face ca utilizatorii social media să-şi verifice în permanenţă conturile şi să evite să ia pauze de pe reţelele de socializare. Cei cu o personalitate narcisică fac asta mult mai mult decât alţii.
Social media te poate face să cauţi în permanenţă să postezi ‘selfie-ul perfect’. Căutarea constantă a selfie-ului perfect poate reduce însă satisfacţia clipei sau chiar poate genera mici conflicte interpersonale. Persoanele ce utilizează frecvent social media sunt de fapt mai puţin fericite. Adesea nu au o imagine mulţumitoare legată de popularitatea lor. Asta în pofida faptului că se preocupă constant în a afişa imagini cât mai atractive. Exista chiar un ‘paradox al selfiurilor’. Cu cât persoanele postează mai multe selfiuri, atrag mai degrabă critici și lipsă de respect, fiind asociate de ceilalti cu lipsa de sinceritate şi narcisismul.
Ventilarea emoţiilor negative în anxietatea socială
Unele persoane folosesc social media ca modalitate de ventilare a unor emoţii negative. Când simt frustrare sau furie obişnuiesc să se descarce prin intermediul unor comentarii pe net. Din păcate studiile arată că aceste comentarii negative se întorc de cele mai multe ori şi persoana ajunge să se încarce negativ din nou. În plus, atunci când aceste comentarii sunt realizate pe fondul consumului de alcool pot duce la împărtăşirea unor informaţii confidenţiale, ce pot afecta fie relaţia cu alte persoane, fie stima de sine.
Dacă eşti o persoană ce-şi verifica în permanenţă conturile social media si dedică mult timp acestei activităţi, poate nu strică să incerci sa schimbi ceva azi. Dedica cel mult o jumatate de oră platformelor social media. Conştientizează efectul negativ al comparaţiilor sociale. Dacă eşti o persoană ce-şi petrece mult timp în propriul creier, analizând diverse gesturi sociale cărora alţii le dau prea puţină importanţă, pentru a nu-ţi hrăni în continuare anxietatea socială încearcă să deprinzi căi eficace prin care să îţi exprimi trăirile emoţionale.
Iar dacă ai nevoie de un sprijin pentru a depăşi anxietatea socială, nu evita să îl ceri. Chiar dacă sunt disponible intervenţii ce pot fi de un real folos pentru a depăsi anxietatea socială, cercetările arată că doar 5% dintre cei ce întâmpină astfel de obstacole solicită un sprijin specializat.
Citeste si despre Anxietatea socială si confirmarea partinitoare si despre Teama de respingere si nevoia de vulnerabilitate in cuplu