Dezamăgirea şi disonanţa cognitivă
Dezamăgirea şi imaginea de ansamblu
Cred că eşti nemulţumit(ă). Ai motive clare să te gândeşti că în ultimele trei decenii au existat o mulţime de promisiuni ce nu au fost respectate. Că au existat o mulţime de persoane ce afirmau ceva în discursul lor şi făceau altceva. Că au existat o mulţime de persoane ce-şi urmăreau mai degrabă propriul interes decât interesul comunităţii ce îi investea din 4 în 4 ani cu încrederea lor. Ai motive să fii dezamăgit(ă) de ei. Ai motive să fii dezamăgit(ă) de ritmul, mult prea lent, al schimbărilor ce ţi le doreşti. Ai motive să te temi că nu o să reuşeşti să te întorci prea repede în ţara dacă acolo se vor repeta aceleaşi dezamăgiri pe care le-ai trăit până acum.
Dezamăgirea însă din păcate te poate face să nu vezi imaginea de ansamblu. Te poate face să crezi, că există o soluţie miraculoasă, adusă de cineva pe un cal alb. Creierul tău îşi doreşte cu tărie să crezi într-o schimbare miraculoasă, uneori însă fără a pune suficiente semne de întrebare dacă ce auzi propovăduindu-se ca soluţie miraculoasă e ceva ce poate fi realizat cu adevărat. Ceva ce poate fi realizat fără a te afecta în vreun fel, fără vreun cost, ce e poate semnificativ mai mare decât potenţialul câştig.
Ce e disonanţa cognitivă?
În astfel de clipe creierul nostru intră într-o tendinţă care în psihologie se numeşte disonanţă cognitivă. Disonanţă cognitivă e disconfortul psihic ce-l are o persoană în mintea căreia există valori, credinţe sau idei contradictorii. Pentru a reduce acest disconfort psihicul nostru poate nega importanţa a ce are de pierdut.
Nu rareori poţi susţine anumite idei ale unei persoane, idei aliniate cu ce îţi doreşti dar să nu fii de acord cu alte idei ce le susţine persoana în cauză. Aceasta dualitate generează o tensiune psihică, o disonanţă cognitivă, pe care creierul tău o rezolvă de multe ori diminuând semnificativ şi nerealist importanţa acelor aspecte cu care nu eşti de acord.
În aceste condiţii poţi avea tendinţa de a crede mult mai uşor informaţii false. Din păcate, o cercetare recentă a Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată că informaţiile false au cu 70% mai multe şanse să fie redistribuite în mediul online. Ştirile false ajung de 6 ori mai repede la alte persoane decât adevărul obiectiv.
Iar asta adânceşte disonanţă cognitivă, pentru că atunci când dai de ceva ce îţi convine psihicul tău îşi doreşte cu tărie să ignore ce nu-i convine. Baza ştiinţifică a acestor constatări e amplă. Studiul celor de la MIT au evaluat pentru asta 126 000 de cascade de ştiri Twitter din 2006 până în 2017. Poţi citi mai multe aici. Study: False news spreads faster than the truth | MIT Sloan
Emoţiile intense şi disonanţa cognitivă
Studiul MIT a mai arată că informaţiile false, nerealiste, ce evocau emoţii puternice, cum ar fi dezgustul sau surpriza, erau cel mai probabil să fie împărtăşite mai rapid cu alţii. În aceeaşi categorie aş spune că pot intra şi secvenţele video scurte TikTok ce au generat atât de mult tumult în zilele astea.
Dezamăgirea alimentată pe bună dreptate de unele lucruri ce s-au întâmplat în ultimele trei decenii poate genera o disonanţă cognitivă atât de intensă încât să te facă să nu vezi ce poţi pierde atunci când alegi fără a ţine cont de imaginea de ansamblu.
Pentru că pe lângă cele ce nu s-au realizat în ultimele trei decenii există şi câştiguri clare pe care s-ar putea să le pierdem dacă nu există filtre care să ţină cont de ancorarea în realitate a poveştilor ce ne sunt prezentate ca fiind posibile.
Aşa că, atunci când ai de luat o decizie importantă pentru viaţa ta e important să nu-ţi pansezi emoţiile intens negative printr-un proces de disonanţă cognitivă. Încearcă să nu ignori acele informaţii obiective ce-ţi arată şi ce ai putea pierde dacă alegi o variantă ce te poate apropia de ce îţi doreşti. Uneori din păcate ceea ce pierzi poate durea semnificativ mai mult decât ceea ce câştigi. Iar disonanţa cognitivă nu te lasă să vezi asta.
Citeste mai multe despre Teama de propriile emotii si drumul spre schimbare – psihoterapeut bun